Elefantelul in magazinul cu borcane :-)

In ultimele luni m-am straduit sa-i gatesc sotului felurile sale preferate, avand in vedere ca in curand voi pleca si el nu este pasionat de invartitul tigailor sau de aburitul oalelor. Am ales sa fac pui in stil Honolulu, dar am uitat sa cumpar ardei copti, unul din ingredientele esentiale. Cum acesta se adauga la urma, am pregatit mancarica si, pe mla ora la care stiam ca va sosi de la munca, i-am dat un apel, cerandu-mi scuze ca-l rog sa faca efortul de-a culege de la magazin un borcan de ardei copti.
Este important de stiut ca ardeii copti se gasesc pe toate rafturile, in timp ce gogosarii murati nu prea exista in magazine. De fiecare data cand am avut nevoie, a trebuit sa merg pe la magazinele romanesti ca sa am cu ce pregati salata de boeuf, de exemplu.
Revenind la istoria initiala, ma trezesc cu sotiorul acasa, obosit mort, cu apele curgand pe el dupa atata munca, dar mandru ca mi-a adus doua borcane de ardei copti. Sau de gogosari murati.
Cum as fi putut sa-l cert ca mi-a venit acasa cu asa ceva, cand era amarat ca vai de el si bucuros, in acelasi timp, ca mi-a adus ce i-am cerut? N-am putut insa sa nu rad cu drag de el si sa nu-l intreb cum a facut de-a reusit sa descopere gogosarii murati pe care-i caut de ani de zile, si nu a vazut sirurile de borcane cu ardei copti. Pai s-a dus la raftul de alimente biologice, pe la care eu nu dau nici sa ma pici cu ceara.
Eh, macar acum am cu ce sa-i fac salata de boeuf, chiar daca nu planuisem.
Stiu ca femeile isi au locul la cratita (da, da!) si ca barbatii au spirit de vanatori, dar oare barbatii sunt programati genetic sa nu faca deosebirea intre borcane? Sau intre orice feluri de alimente? (cica si tatal lui ii aducea mamei patrunjel in loc de leustean). Bine ca de Pasti fac eu cumparaturile, ca altfel m-as putea trezi ca fac ciorba de cal in loc de miel.