Privind în cruciş

1. Cum n-aveam internet acasă, într-o marţi seara m-am uitat şi eu la "Gran Hermano" în Spania, să mai pierd ceva timp pe la 10.00 noaptea. Am rămas stupefiată când am auzit deodată pe fundal o melodie românească ce suna tare mult a manea. Şocul a fost amplificat de un anunţ apărut ulterior în josul paginii, care mă invita să formez nu ştiu ce număr pentru a descărca miunata melodie habar n-am care a lui Florin Salam. Se pare că şi televiziunea spaniolă s-a adaptat cerinţelor spectatorilor săi români şi-a zis că, dacă tot trebuie să-i suporte, măcar să scoată un profit de pe urma lor.

2. În Spania există imensa obsesie a repartizării salariului până la sfârşitul lunii. Cand m-am dus pe 23 septembrie cu o hârtie de 50 să cumpăr o pâine, vanzătoarea mi-a spus printre z-mbete că sunt tare norocoasă sşi că ar trebui să fiu dată drept exemplu. N-am mai stat să-i explic că pentru mine era un fel de început de lună, că nu aveam mai mult de 9 zile de stat acolo. După câteva zile, mergând să-mi deschid un cont la bancă, descopăr o broşură care îmi promitea să mă ajute să ajung la final de lună cu bani în buzunar. Încă n-am intrat în panică... poate pentru că n-a trecut o lună de stat acolo.

3. Tot din cauza lipsei de internet, până să încep cursurile mă duceam şi eu la internet cafe să îl mai informez pe soţul meu în legătură cu vieţişoara mea de pe-acolo. A se lua în seamă faptul că locuiesc în Cerdanyola del Vallés, un orăşel aflat la jumătate de oră de Barcelona, deci nu chiar în buricul târgului. M-am trezit înconjurată de o mare de români care comunică numai prin enumerarea diferitelor denumiri ale anumitor organe. Am ajuns să mă bucur atunci că pot fi cnfundată cu o rusoaică sau poloneză, pentru că nu insitam neapărat să ajung să fac parte forţat din grupul lor.

4. Din motive destul de serioase, a trebuit să mai pompez nişte adrenalină şi să mă întorc pentru 1-2 săptămâni în Montreal. Problema prezintă două aspecte pozitive, dintre care unul este faptul că-mi revăd soţul. Al doilea aspect pozitiv TREBUIE să se facă simţit mâine. Partea proastă este că pierd o grămadă de cursuri dintr-un an de Masterat, ceea ce sigur se va resimţi mai târziu. Asta ca să nu mai pomenesc banii daţi pe avion, dar ce contează, că doar soţul e izvor nesecat. Ştiam că la un moment dat va trebui să fac această deplasare, dar parcă nu mă aşteptam să sosească atât de repede scadenţa.

Snowstorm Aftermath

Yesterday was the worst day I've ever got to live in Montreal. We knew it would be snowing, but the only things that could've prepared us for what we had to face would've been words like "typhoon", "don't leave your homes" or "you might freeze while walking". It usually takes me 10 minutes to get from the building I live in to the metro. And that's going uphill. Yesterday it took me half an hour to get home from the metro. And that's downhill. Small, icy flakes led by the fierce wind would bit my face, while my legs got lost in the snowy molasses and took their time resurfacing. If Gogol were alive, I would ask him to describe yesterday's scenery. But since that's not an option and since I couldn't take any photos yesterday because I had forgotten my camera (and, anyway, I might've frozen to death while trying to get such a souvenir), I can only post some photos of the aftermath. Unless you live in Siberia, don't ever let me hear you complain again about how much snow you have to deal with :-)!!!

This is what I found this morning
after opening the balcony door.


































Yup, these are cars!

Politistii balerini

Sa mai aud pe careva ca se repede la politisti, ca-i invinuieste pentru orele pierdute prin diferite birouri sau ca ii considera prosti! Pe langa faptul ca muncesc zi de zi pentru a ne asigura securitatea... adica siguranta, da, si stau in ploaie si zapada numai pentru ca noi sa ajungem acasa si sa ne bucuram de chipurile zambitoare ale familiei... ei bine, pe langa toate astea, aflu acum ca domnii din Timisoara au inceput sa ia lectii de balet, pentru a se dovedi nu numai utili cand dirijeaza traficul, dar si gratiosi. Singura mea temere este ca soferii vor fi pur si simplu hipnotizati la vederea unui astfel de spectacol si vor uita sa mai plece din intersectie.

Copilul femeie sau femeia copil

Ma intreb uneori daca exista o anumita varsta la care ajungi sa te simti femeie. Sau care e doza ideala de copilarie pe care s-o porti mereu in suflet. Ma aflu intr-o peioada destul de incerta pentru mine: teoretic, nu mai sunt un copil, dar nici femeie nu ma pot numi. Sa fie ceva in neregula cu mine? Peste tot pe unde m-am aflat in compania altor tineri mi s-a spus "nebuna". Se refereau la moacele mele ciudate si uneori amuzante, la glumele pe care le faceam, la bucuria pe care o manifestam fata de cele mai simple lucruri, la usurinta cu care dadeam in mintea copiilor. Ma simt de multe ori ca un copil, si nu neaparat in sens pozitiv. Si totusi, ma confrunt cu probleme care n-au nimic de-a face cu povestile cu zane si printisori. Uneori ma simt imbatranita, obosita, dar asta se intampla mai rar de cand m-am intors din Spania. Din cand in cand simt nevoia unui compliment care sa nu contina nuante infantile; acum le obtin pe strada, dar eu as avea nevoie sa vina din alte parti. Eu sunt cea care danseaza in timpul cursurilor, care face glume cu toata lumea, care vorbeste cu voce de copil, care incee sa topaie pe strada fara vreun motiv aparent... dar tot eu sunt cea care petrece cate o ora, doua, aranjandu-si parul, punandu-si machiaj, cea care poarta tocuri si uneori se imbraca elegant, cea care intra in magazine in cautare de noi haine... Uneori as vrea doar sa mi se recunoasca si accepte ambele fatete.

Doare, dar nu tip... inca :D

Dupa cum spuneam mai demult, aproape toti Erasmusii cauta sa "se cupleze". Nu conteaza ca au prieteni/e sau chiar logodnici/e prin tarile din care vin; aici relatiile oficiale nu par sa aiba valoare. Nu am nici o problema cu asta, sunt ultima care sa judece asa ceva; fiecare isi traieste viata dupa cum doreste. Dar incercati sa n-o faceti sub nasul meu, ca mi-s si eu om si au trecut cateva lunisoare bune :P! Ce tot spun? Sigur ca veti continua practica, iar eu voi continua sa dansez :P.
Intr-o seara, venind putin ametite (chiar eram putin, daca zic!) de la club, incepe o amica sa-mi spuna ca nu mai are rabdare pana vineri (mai erau 2 zile) cand vine prietenul ei, ca a innebunit tot urmarind cuplurile mai vechi sau mai noi care-si aratau afectiunea in (aproape) toate modurile posibile. Da, draguta mea, te inteleg foarte bine, dar nu uita ca el a mai venit si-acum o luna, si-o sa mai tot vina! Nu prea-mi place sa dau replica asta, dar atunci am facut-o: "Si eu?" "Eh, da, dar tu esti mai matura si te stapanesti, chiar te admir pentru asta". Cum adica? Daca am 26 de ani inseamna ca pot sta pe bara la infinit? Te inseli, draguta mea, rationala, rationala, dar pana cand? Nu maturitatea m-ajuta sa nu ma gandesc mereu la asta, ci faptul ca dansez si ma prefac ca nu vad :D.
Acum cateva zile ma intorceam de la Zaragoza... cu mama! In autobuz, chiar in fata noastra, doi tineri scumpi se contopeau de mama focului! Ma rog, doar fetele lor, dar pentru doua ore am crezut ca o sa raman cheala! Hai sa ma uit la film, sa nu-i mai vad! Complotul universului va spune ceva :D? A observat si mama ca n-am stare... care gandeste mult prea modern si prinde subtilitatile, sa nu credeti acum ca topaiam pe scaun :P... si imi spune: "Hai ca-ti dau eu un pupic, sa compensez". In ce hal am ajuns, sa ma pupe mama ca sa-mi treaca "temperatura"! Hotarat lucru, are simtul umorului prea dezvoltat :P.
Sunt cuminte, dom'le, ata ete! Ma rog, in general. Ocazii au fost cat cuprinde, dar daca nu se poace, nu se poace! Masochismul ce ma caracterizeaza nu ma lasa sa profit de ele :P.
Jumatate dintre Erasmusi si-au tocit deja coatele la gandul ca miercuri plec in Madrid cu un baiat! Vedeti sa nu va rupeti hainele pana ne intoarcem, ca tot voi iesiti in paguba, si mie chiar nu-mi pasa. Doar ma amuza putin forfota asta. La fel cum ma amuza felul in care unele domnisoare se grabesc sa le critice pe celelalte, pentru ca in noaptea urmatoare sa se regaseasca in aceeasi pozitie (joc de cuvinte neintentionat :P). Daca vreti libertate pentru voi, oferiti-le-o si celorlalti.

De ce-as dormi?

Acum 2 ore am venit din club si ce mi-am zis? In loc sa dorm, ce-ar fi sa intru pe net sa caut o melodie? Am cautat-o, am gasit-o (Dover - Let Me Out, in caz ca ar fi interesant) si de-atunci o tot ascult. Hai cu un forum, hai cu un blog (de e-mail-uri nu ma ating, parca ar trebui sa dau bani ca sa trimit unul - am de trait pana vineri cu 5 euro, iar un pachet de tigari este 2.40; mancarea n-are relevanta, tigari si cafea sa fie)... ce mi-am zis? De ce sa mai dorm pentru o ora-doua? Conteaza ca maine... hmmm... azi am de pregatit doua lucrari considerabile si ca am 5 cursuri? Sau ca deja am fixat programul de seara, ceea ce-mi lasa si mai putin timp de invatat? Evident ca nu, doar sunt in Spania :D!
Cum am o pofta incredibila de scris si nimic interesant de spus, ca de obicei, hai sa insir poreclele pe care le-am primit de cand sunt aici:

- Super Miri, dupa cum spuneam; am dat si motivatia;
- Pierre Richard - il cunoastem cu totii pe actorul francez care interpreta numai roluri de neindemanatic si ghinionist; ei bine, ma recunosc si imi accept porecla cu mandrie :D. Cu toate ca am intentii bune, de foarte multe ori sfarsesc prin a face cate-o traznaie: vars tot ce-mi sta in cale, "salvez" pe cineva inainte sa cada si ma trezesc eu in pozitii ce sunt imediat imortalizate de colegi binevoitori, ma uit la ceas tinand portofelul deschis in mana => imprastierea multitudinii de monede euroiene (am slabit 2 kg. numai carandu-le peste tot)... ce mai, sunt o ametita!
- la profesora - ce vina am eu ca toti imi cer sa-i corectez? Chiar nu-mi face placere, dar in momentul in care mi se spune ca asa procedeaza un prieten, mai pot sa refuz :P? Faci un bine si apoi... era o vorba, dar blogul meu e inca destul de decent... :P.

In alta ordine de idei, m-au consacrat deja cel putin cinci lucruri: faptul ca spun ca totul "me encanta" (daca asa este?!!), motivatia mea pentru faptul ca inteleg limba italiana - "este la fel ca in romana" - de unde Cristina a tras concluzia ca daca vorbesti romana poti intelege orice limba de pe glob :P, melodia "Con la mano levanta" - cum o aude cineva, imi striga numele, doar am ascultat-o doua saptamani fara incetare -, eterna mea tuse, care imi afecteaza intr-o oarecare masura rasul cristalin :P, transformandu-l intr-un horcait de vrajitoare :)), si faptul ca imi place capul de miel (nu conteaza ca de 3 ani n-am pus gura).

Si asta in nici 2 luni. Ma intreb ce urmeaza in urmatoarele?

Noaptea prin Logroño

Numele unui local. Nu e nevoie de prea multe cunostinte de limba spaniola pentru a descoperi jocul de cuvinte, zic eu. Se poate referi la a pune o portie de mancare, dar si la alte feluri de punere...


... celelalte halbe/ pahare erau goale :(. A se observa ca eu am cel mai mic pahar (cel din prim plan); din acea seara n-am mai pus gura pe bere, dupa un pahar (mult mai mic) si jumatate din acesta mi s-a facut rau.

Timpul

Nu gasesc niciodata timp sa scriu cate ceva aici... si se intampla atat de multe lucruri! Totusi, cum as putea sa renunt la 1/2 de ora intr-o companie foarte placuta pentru 30 de minute in fata ecranului rece al laptopului?
Cu liniute, pentru ca deja e 4.45 am, sa notez cate o intamplare "deosebita" (cu toate ca majoritatea se incadreaza in categoria asta...) din ultimele zile:

Miercuri - regele Juan Carlos a venit in Logrono pentru a inaugura bulevardul ce-i poarta numele si un spital. Am chiulit de la un curs pentru a-l vedea, dar macar i-am putut admira mana si chpul din masina ce a trecut cu o viteza cnsiderabila pe langa noi. Nu am putut sa nu observ discrepanta dintre fastul dispretuitor afisat de catre masinile politicienilor parliti din Romania si eleganta simpla manifestata de "convoiul" de 4 masini ce a trecut pe strazile orasului.

Joi - mi-am cumparat camera, dupa cca. 2 saptamani de greva... de cand am stricat-o pe cealalta :(. Am avut norocul sa gasesc una cu foarte putin mai slaba decat cea... veche la pretul de 139 euro. Nu imi stateau rau in buzunar banutii astia, dar este totusi un pret la care nu speram. Se mai intampla... Deja am facut niste poze frumoaseee... adica altcineva le-a facut pentru mine, dupa ce i-am lipit camera de mana mai intai :P.

- acum cateva ore am fost agatata intr-o discoteca... de catre o femeie. La inceput nu mi-am dat seama de intentiile ei, gandindu-ma ca e vreo prietena a celor din grupul cu care ne intalniseram pe drum. Cand am mers intr-un colt, pentru ca nu intelegeam ce spune, mi-a oferit un fum din tigara ei; i-am spus ca am (arata ca o tigara normala). "Nu, n-ai, asta e cocaina". Ce face?! Multumesc, eu nu am nici cea mai mica intentie de-a incerca asa ceva. Dupa care a venit si propunerea... cealalta... Bine ca Gianluca (cu care ma inteleg cel mai bine, dar despre care voi vorbi in postul dedicat colegilor) a fost pe faza, a venit sa ma ia la dans, iar cand ea l-a intrebat daca e prietenul meu a raspuns "da". Si domnisoara a plecat in cautarea altei potentiale doritoare de senzatii unice. Cat de linistitoare sunt astfel de relatii, in care cei din jur iti poarta de grija si te ajuta inainte ca tu sa fii nevoit/a sa le ceri asta!

- tot Gianluca mi-a promis ca ma va invata sa dansez pe muzica latino... frumos de tot! Sa vedem numai cat o sa se prinda de mine... Am vrut sa ma inscriu la cursuri de dans, dar cum m-ar costa 64 de euro pentru 2 luni 1/2, am preferat sa renunt, chiar daca nu cu cea mai mare bucurie.

- cele mai frumoase 21 de ore petrecute pana acum in Spania... si cate ma mai asteapta :D!

Maine... pardon, azi, in mai putin de 7 ore, merg sa joc fotbal. N-am mai facut-o de peste 10 ani. Sper sa nu rup prea multe picioare, eram faimoasa pentru cotonogeala pe care le-o dadeam adversarilor :P.

Tag

Am incercat sa respect ciudatul tag primit acum ceva timp de la Cetin, dar net-ul merge foarte prost si nu reusesc sa public pozele. Imi pare rau, dar nu veti avea ocazia sa va bucurati de imaginea chiuvetei mele, a cosului (de gunoi, desigur :D) sau a buricului meu (era o pata luminoasa, m-am chinuit mult sa realizez acea opera de arta :D). Vorba ceea: cand nu trebuie sa se vada ceva, intreg internetul comploteaza in acest sens :P.

Heartbroken... No Deal!

There's this show, "Deal or No Deal". What does it consist of? There are 26 cases, out of which the contestant has to pick one. Each suitcase contains a sum between 1 cent and $1.000.000. Then the contestant starts opening the remaining suitcases, and, after a certain number, he gets an offer from the banker, who calculates the odds of them getting a bigger or lower sum of money. It's a stupid, easy game from where you cannot leave with less than $100.000 unless you're extremely greedy or were born while Mr. Luck was away on vacation.
And... there's me. I've always wanted to take part in different game shows; that's one of my issues and I accept it :P. "Robingo" was on... I was there. Didn't make it because of my slow reflexes; I only managed to get 3 of the answers, because I was sloooooow, so I didn't make it past the selection (and I knew my stuff back then). I cried for days :). Then "Wheel of Fortune" came to Romania. I wasn't 18 yet, so I anxiously waited to reach that age... so the show could be stopped. Then I applied for "Perechea potrivita". Amazingly enough, I was called on the show; I got what I went for, and that was a trip to Budapest. Got to the States... they have "Jeopardy!", they have "Who Wants to Be a Millionaire?"... me, pick me, pick me! But various, "insignificant" legal issues wouldn't have allowed me to participate. I would've gone to the Millionaire, anyway, and would've sent my husband to Jeopardy!, I don't know enough to be on that show. Anyway... we got to Canada. No games, no shows, nada de nada. And then they tell me "Deal or No Deal" is coming. Made up my mind in a second. As soon as I get back from Romania, I'm there! Oh, not so fast! They only have 5 special shows and the selection took place in November. I could've goooone! You don't need anything for that show, except for some common sense and a few interesting life stories. Easy enough... but no! It wasn't meant to be! Those jerks :P!

Ambitie extrema
(ca sa nu-i spun altfel :P )



Multumesc, Cetin, pentru ajutor.

Via Undernet forum.

Work Is a Drag

Who says life is difficult? Today is my husband's last day of "work" (he'll be enjoying a huuuge vacation until January 2 - of course, just my luck, should've gotten used to it by now!) and his boss decided that they were too exhausted to actually do some work today, so they are going bowling, they'll be playing Nintendo, PS2 and Xbox games, they'll try out a few bumper cars and I don't know what else. I surely hope they are not going to any paintball ground... without me :D ! Neah, they should have fun, they deserve it.

She's a Maniac
(or Where Does Masochism Stop?)

Today I went to the gym; I've been doing it for a while now, but only about twice a week. With this long vacation that I have, I've decided to go 4 to 5 times a week, for two courses at a time. I looked at the schedule they had for tonight: Tae-Box and bodybuilding (no heavy machinery involved). Seemed fair enough, the first one is a bit tougher, but acceptable, while the latter is very intense, but relaxing as well. Or are they :D? I hadn't taken into account the fact that my usual instructor would be replaced by a contortionist from a different galaxy. It's true, I'd never gone to the gym on Monday. That woman killed me!!! After 40 minutes of tae-boxing I felt worse than after the two-hour Saturday workout. "Mirela, you might be going home earlier than you thought... one hour should be enough". I mean, she'd come and stand next to each of us and make us work! She'd yell at us, while offering us the cutest possible smile. Among the songs she used was Maniac. Did she think we hadn't got it? Still... the minute I had almost made up my mind to leave one hour earlier, Rhythm Is a Dancer started, followed by Ice Ice Baby. I rose from the dead... these songs just make me wanna dance! So I decided to stay for the next course as well. That one I knew was easy... wrong! Not with this crazy woman! I hate her... and I can hardly wait for January to come to let my masochistic side kick in again... I'm going back for seconds, that's for sure :D ! Too bad I have to wait for so long, since all holidays fall on a Monday. I'll just have to settle for the other instructors for a while. It's true I might not be able to move tomorrow, but it feels great... except for the stiffness in my legs, my dizziness and the pain in my other parts...

While killing myself I had to think of frustrating things that would bother me so much that I'd keep going. And I came up with another reason for hating men (maybe I should tell Eloa, as if she didn't know!): they don't have to go through such hell when visiting the gym! It's like a vacation for them... lifting a few pounds (they'd better be able to do that if they call themselves "men"!), looking at chicks and doing 50 push-ups.. hey, that's their pride, they do it to show off, anyway :D! Now this is a good reason to hate men :P.

Oh, one more thing: what in the world is a 14-year old (and I'm being generous, she might've been 12), representing 1/12 of my body size, doing at the gym and annoying the others (by "others" I mean "me", of course :P )? Shouldn't she be studying, or playing hide-and-seek or something? But she only stayed for one course, while I faced the maniac's fury twice! Who's laughing now, eh :))) ? (rhetorical question!)

My Newest Hobby

Last Saturday, during a "gift exchange session", luck wanted me to have this game. Somebody else's luck also wanted them to have this game, so they ended up taking it home. It's true that I eventually received a French bookstore gift certificate, but I'm too shallow for that!!! I wanted the darn HorseRacingDrinkingGame, not some... books! Whew!!! So I bought it on Friday evening... I wanted to use it Friday night, after we got home, but the bigger glasses appeared to save us time :)) . Anyway, I'll put it to good use, don't anybody worry!
I still have to go over the rules... are they really that important, anyway?

Pe scurt

http://www.jeffothy.com/weblog/uploads/Spain-Map.gif

La Rioja e miculuta acolo, intre Castilla y Leon si Navarra, in NE, aproape de Franta.

Si-asa aveam de gand sa scriu azi mult, mult, mai mult ca niciodata, vine si Nicole sa-mi dea apa la moara :). Ca sa continuu ideea de ieri (cu lauda si vinul :P ) si sa fie totul clar (stiu cat va roade incertitudinea in ceea ce ma priveste :D ), voi face o scurta prezentare a dosarului denumit generic "Spania" - are o multime de subtitluri, dar asta e altceva.

Invat spaniola din clasa a IV-a. Stiu gramatica limbii spaniole din clasa a IX-a. Vorbesc spaniola din 2000. :P Mereu am fost cu dor de duca, de-a pleca de pe meleagurile mioritice cu iz de doina (sa vin cu insulina :D ? ) si-a ma duceee... si m-am dus. Am vrut mereu sa plec in Spania; nu la capsuni, nu la spart seminte, nu pentru a deveni celebra si-a intra in clasamentul Forbes... nu aveam decat dorinta sa inspir aerul hispanic, sa ma pierd pe holurile si-n gradinile castelului Alhambra si sa raman muta in fata minunatei "La sagrada familia"; doream si doresc sa fiu Spania, sa ma supun Spaniei, s-o domin, sa imi confime ca nu am venerat-o degeaba mai mult de jumatate din viata, sa-mi picure dulceata limbii sale in sange, sa nu ma mai lase sa plec.

Concordia, universitatea la care studiez, mi-a oferit ocazia sa plec acolo prin programul de schimb de studii. Am aplicat la inceputul acestui an, mai mult de curiozitate, pentru a pleca in Spania, la universitatea La Rioja din Logrono, capitala provinciei La Rioja. In iunie m-au anuntat prin e-mail c-am fost acceptata si dupa luni bune de mancat unghiile am primit si scrisoarea oficiala. In concluzie, biletul e luat, camera e rezervata, am inceput deja sa fac cumparaturi, viza sper sa se infiinteze pe pasaport saptamana viitoare (sau pana la Craciun, in orice caz) si... cam asta ar fi, in mare. In mai putin de doua luni plec si pot spune ca de-abia acum incep sa realizez ce mi se intampla; acum am timp sa ma bucur...

I Have the Best Boss :D !

I have heard back from the majority of you regarding your status for next semester, and it pains me to see that some of you will not be returning (not because of my decision!). Nadia (France), Mirela (Spain), and Shabato (Argentina) will be departing to do a semester abroad, and Cindy would rather introduce foreigners to her rubber glove than deal with our usual clientele (she will have regular work with Canadian Customs). Nadia, Mirela and Shabato, are you leaving from the Dorval airport per chance? :-)

This is part of the e-mail my colleagues and I received today from our boss (I changed a few names, just to be safe:P ); I might be crazy, but it made me laugh for a few good minutes (and, yes, that's the airport! I'm scared now because of that glove :))). ). At the same time, I must admit, it made me feel pretty good, it reinforced the idea that in less than two months I'll be leaving in chase of one of my biggest dreams: Spain! Caught in the madness of this semester, I had almost forgotten to feel happy for what's to come. After finding this message, I went on-line and did some research on La Rioja and Spain. The most interesting thing I discovered (joke :) ! ) was that the region is most famous for its wine, the best in Spain and one of the mostly appreciated worldwide. I'm not too crazy about wine right now, but I may change my opinion in a few months :D.

To prove that he's as great as I think, within 3 hours my boss gave me two payment stabs; I felt sorry to leave, maybe I would've gotten a third one as well, who knows :) ? Because I've been a good employee :P, I also received a 10% discount for various books offered by our bookstore... I'll certainly look into that.

Well, as it seems, the Holidays are here! I have a few things planned this weekend, and I hope to have at least half the fun I'm expecting. Don't you worry, I'll make sure this is the case :D. Have a great weekend, whoever happens to read this!

Cu greu gasit titlu eseu, renuntat cautat aici

De ce plecat video de pe youtube? Pus si eu unul... disparut in noapte :( . Chiar in dimineata, e aproape ora 3:00 am. Googlienii astia este de vina, se lucreste la site. Nu stiut ce se face, doar nu citit mesajul. Vazut, scos limba, inchis. Motiv de divort: nepotrivire de caracter (cafea, trepte, gura pana la urechi, strada etc.) si neacceptarea criticilor. Asteptat totusi cu tigara in prag; pe scaun, de fapt, ca acum se poate fumeste in liniste... si-n frig.
Lucrat la eseu: citit ce scris, rasfoit ziare - indoit oarecum coltul monitorului; recitit - acum sunat a sanscrita - si mancat cartofi prajiti si aripioare de buffalo. Baut literal (preferat literar, avut nevoie) 2 litri apa si tot luat foc... data viitoare incercat aripi de melc => nu atat de iute, iuti => venit in minte multi de "uti" fonetici, de asemenea cu referire la eseu, legatura exista. Revenit, scris 3 propozitii obosite, gandit ca maine/ azi scapat. Realizat ca acum ceva tot cu "s", dar mai englezesc, asa. Uitat la ceas, baut cola cu ness, asteptat palpitatii - inca nimic, saturat si ele de mine, si mine de ele. Recitit: idei bune, pacat ca in franscrita, deci neinteligibil, deci... nu provocator, ci plictisitor, deci lasat, deci inconstienta. Renuntat lucrat eseu pana la 3:30 am.
Incercat reflectat; esuat, lumina prea puternica pentru ora asta. Numarat zile, din nou; la anul aplicat la contabilitate, devenit experta. Uitat ceas; el nu uitat mine, avansat spre mijlocul paginii, tipat, scalambaiat, innegrit, albit, implorat; ignorat.
Redeschis fereastra FLIT => nume reprezentativ. Kaboom!!!

Sunt celebra si nimeni nu stie :( !

Daca as fi putin maaai sarita, m-as apuca sa dau telefon la Europa FM si sa le spun ca si eu am nume celebru (tema emisiunii), pacat ca nimeni nu-si da seama cu cine are de-a face. Macar cu numele, fiecare cu ce poate :)). Si nu e vorba numai de numele de familie sau de prenume... amandoua se potrivesc :D (nu conteaza ca sunt comune, shhhhh)! E adevarat, as fi preferat sa ma cheme Maia Morgenstern sau Nadia Comaneci, dar ma multumesc si cu asta... it's still FAMOUS!!! Parc-as face reclama la shaworma!

One Fine Day

Extremely inspired things I've done today:

- there was a cd cover on my desk that bothered me, so I took it and... went into the kitchen to get some yogurt, which can be usually found in the fridge. I replaced the yogurt with the cd cover, of course... and left it there for about an hour (come on, everybody's done something similar :) ! )
- I had to go talk to one of my professors, to whose office I had never been before. I went to a different professor's office, of course. She let me in, was happy to see me... didn't know how to tell her I was in the wrong place, so we chatted for 20 minutes or so...
- I went to the cafeteria, took a salad from the shelf, looked for something else, didn't find anything interesting, so I headed for the exit... holding the salad, of course. Thank God a colleague of mine noticed!
- I took the subway train in the opposite direction... and realised it after only 4 stops, of course.
- at home, again, I wanted to eat a sandwich... prepared all the ingredients, made a great sandwich, then wrapped it and put it in a bag, of course. I remembered afterwards that I had actually planned to eat it... then, not the day after.

Hope tomorrow goes better, or I'll end up somewhere close to Tierra del Fuego, holding only my backpack and a different cd cover while trying to become friends with the alacalufes (this is to show you I also had good moments and paid attention in class :D ).

"Definition"

As you might know, Fridays I work as a lab monitor. One of my overwhelming duties is to count the two students who use the computers every half hour :P. The thing is, the monitor who worked on Wednesday saw there were no more papers left for the job. He must've gone to Carla (Jerry's - our "boss" - replacement at this campus), who.. well, this is where what the monitor wrote on the last piece of paper comes in; please let me know if you could give a more precise definition of the word "bureaucracy" :)) (not that this is the case) :

"Last page. Get more copies :) . Asked Carla, she asked me to ask Jerry who will ask Carla to print more out. If it's Thursday and there are still no sheets, ask Carla to ask Jerry to ask me to ask myself... why?"

P.S. I changed the names only because I didn't ask for their permission and I don't know whether it would be fair. They don't even know I have a blog, anyway... lol.